Când ai ascultat ultima dată cântecul îmbătător al păsărilor, foşnetul nemuritor al copacilor, lacrimile cerului ce, ajungând pe pământ, ne încântă cu cristalina muzica ce ne-o oferă?
Priveşte în jur şi vei înţelege cum noi, oamenii, nu numai că ne simţim superiori naturii, dar o neglijăm! O neglijăm, vrem sa profităm cât mai mult de ceea ce ni se oferă, să câştigăm cât mai mulţi bani, să adunăm averi…peste averi, doar pentru a ne mândri cu ele; între noi există o competiţie fără scrupule şi toţi vrem locul întâi.
Observă cum renunţăm la natură în favoarea clădirilor impunătoare. Observă şi gândeşte-te că fiecare metru pătrat în minus de pădure sau de parc, fiecare floare ruptă, fiecare fir de iarbă călcat, ne influenţează negativ şi în mod direct pe noi, oamenii! Pe noi, cei care defrişăm păduri întregi pentru averi!
Te-ai gândit vreodată că natura este şi ea vie, că ea suferă din cauza noastră? Florile, iarba, copacii, animalele, păsările, lebedele, oamenii formeaza o legătură indisolubilă! „Dacă omul nu se poarta cum se cuvine, cerul este supărat, iar pământul nu prospera!” (Secretele meducinei chineze – Henry B. Lin) Acesastă frază mi-a dat de gândit. De ce omul, acum, se consideră o fiinţă supranaturală, inteligentă, o fiinţă care dăinuie peste tainele macrocosmului si microcosmului? De ce trebuie să ne luptăm unii cu alţii, de ce trebuie ca în istoria omenirii să existe două Războaie Mondiale, opt Cruciade, Revoluţiile, Războiul Rece? De ce ne cumpărăm cate două, trei maşini, în loc să ne folosim mai mult de serviciile R.A.T.B. şi C.F.R.? De ce trebuie să ucidem flora, fauna?
Ne facem rău în mod conştient, ştiind că prejudiciul cauzat naturii se va întoarce, într-o bună zi, asupra noastra – şi se va întoarce înmiit!
Natura se poate regenera, noi ca specie, poate că nu!
Daca ne-am opri măcar pentru o clipă din graba cotidiană şi am privi în jurul nostru, am vedea cum natura dispare pe zi ce trece mai mult…atât din mintea noastră, cât şi fizic! Am vedea cum „înfloresc” sedii mari, impunătoare, în locul florilor, cum „ciripesc” şi ne „încântă” urechile autoturismele în locul păsărilor, cum râurile cu apă cristalină şi curată se transformă în râuri de gunoi!
Acum, mai mult ca oricând, natura plânge…cerul îşi varsă lacrimile pe obrajii Pământului, încercând zadarnic să cureţe natura şi să reducă, măcar puţin, poluarea…
„Natura plânge sub povara greşelilor noastre!” (autor anonim)
(Te invit să urmăreşti desenul „Natura plânge sub povara greşelilor noastre„, dând click pe linkul de mai sus.)
© Adelina Anca F.
PS - Primul meu blog a fost: https://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/, insa dintr-o greseala l-am pierdut. A trebuit sa refac blogul de la zero, insa nu am vrut sa pierd comentariile. Astfel incat, las, mai jos, comentariile scrise, exact asa cum au fost (le-am copiat cu metoda copy - paste):
"Dacă omul nu se poarta cum se cuvine, cerul este supărat, iar pământul nu prospera!"…Cat adevar, foarte frumos.
Apreciază
Din păcate nu suntem pregătiţi pentru a trata natura şi planeta ca pe o fiinţă vie şi dragă!
Apreciază
Blogul dumneavoastra a primit o nominalizare din partea lui anirit, pentru “A Bouquet Of Three Awards”. Felicitari si succes in continuare. Detaliile le gasiti pe site:http://anirit.wordpress.com/
Apreciază