DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII"

DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII" - In curand! :)

luni, 14 aprilie 2014

Despre (Spring) SuperBlog…cu drag!

 Am aflat de SuperBlog în 2013, exact când competiţia era pe la jumătate. Mi-am dorit să particip atunci însă, recunosc, nu am avut curajul necesar. Nu am crezut că voi reuşi să concurez cu bloggeri experimentaţi, cunoscuţi şi foarte buni în ceea ce fac! De fapt…de concurat ştiam că puteam concura, însă, dacă mi-ar fi spus cineva că voi ajunge în primii 10, aş fi spus că e nebun/ă! 🙂 😀

Aflând că, în primăvară, se va organiza şi Spring SuperBlog, am fost atât de fericită, încât, de prin decembire, am aşteptat, cu sufletul la gură, să înceapă competiţia…de primăvară!

Sursa poza: super-blog.eu


Timpul s-a scurs foarte repede, primăvara şi-a reintrat în drepturi şi, o dată cu ea, Spring SuperBlog a strâns bloggerii pasionaţi, le-a dat probe care de care mai creative şi mai interesante; a adus zâmbete sau lacrimi, fericire sau tristeţe, comentarii mai mult sau mai puţin răutăcioase, nemulţumiri sau realizări. 
Am înţeles, pe parcursul competiţiei, că întotdeauna vor exista oameni nemulţumiţi, că vor exista discuţii mai mult sau mai puţin plăcute despre fiecare om ce a făcut posibilă această competiţie (fie că e participant, juriu, partener sau organizator). 
Trebuie să recunosc faptul că, fără toate acestea, Spring SuperBlog nu ar fi fost la fel! Fără micile înţepături, fără comentariile din grup, fără nemulţumiri şi fără „dar eu ce ce am luat notă mică?” sau „articolul X nu merita notă atât de mare…al meu era mult mai bun!„, poate că nu am fi fost atât de angrenaţi în acest concurs. 
Fără aceste nemulţumiri, „tabloul” SuperBlog nu ar fi la fel, pentru că…nu degeaba se spune: dacă totul ar fi bine şi frumos şi dacă toate ne-ar ieşi aşa cum vrem, ne-am plictisi! 🙂 

Sursa poza: super-blog.eu


Mi-a plăcut foarte mult şi faptul că bloggerii concureţi sunt uniţi, deschişi, glumeţi şi prietenoşi. SuperBlog este mai mult decât o competiţie, este o ECHIPĂ…o echipă în care, o dată ce ai intrat, cu greu mai poţi ieşi! Aşa cum bine s-a precizat şi la gara Spring SuperBlog: „microbul SuperBlog NU are antidot!” 🙂

Acum mă simt liberă să vorbesc şi despre mine (este timpul să iau puţin din narcisismul lui Emil :))!) 

Sursa poza: arhiva proprie


Am reuşit să mă clasez pe locul 10! Mi-am dorit atât de mult să fiu în TOP 10 încât, iată, m-am clasat exact pe locul 10! Sunt tare mândră de această frumoasă realizare şi, drept dovadă, am scris chiar şi pe diplomă locul pe care m-am clasat! :))

Am fost întrebată care a fost proba preferată. Nu am ştiut să răspund clar, pentru că TOATE probele mi-au plăcut, în felul lor!
Am încercat să las, în fiecare articol, un mesaj frumos şi o parte din ceea ce sunt…oare am reuşit?
În toate articolele scrise pentru Spring SuperBlog am lăsat o parte din viaţa mea reală, o parte din sufletul meu, o parte din amibiţie, din perseverenţă, din emoţie şi din pasiune.
Scriu cu pasiune şi, în zilele în care nu am ce face, „asta îmi ocupă tot timpul”! Din păcate, aceste zile sunt puţine, însă mă bucur de fiecare dintre ele (astăzi fiind una din zilele în care „nu am ce face„).

Sursa poza: super-blog.eu - poza este editata de mine.


Am avut patru articole premiate, de care sunt foarte mândă:
  • Minunea din viaţa mea  este un articol scirs pentru a doua probă de la farmec. Am  obţinut 100 de puncte şi am fost printre cei 10 premianţi ai probei. 
  • Magia cărţilor este un articol scris pentru editura ALL. Am obţinut 80 de puncte şi, chiar dacă nu am fost printre premianţii probei, editura ALL a suplimentat premiile. 

 Şi acum, dacă am fost cât am putut de narcisistă, trebuie să postez şi discursul meu…cu care sper că nu m-am făcut de râs chiar foarte mult…am avut emoţii peste emoţii! :))




FELICITĂRI participanţilor! 
FELICITĂRI finaliştilor, FELICITĂRI bloggerilor din top 9 şi…FELICITĂRI câştigătoarei!
FELICITĂRI şi MULŢUMIRI atât organizatorilor, cât şi sponsorilor!
Dacă tot sunt la capitolul „mulţumiri”, MULŢUMESC pentru articolul despre…”scandalul cu maidanezii” (am văzut că aşa este cunoscut acest articol)! :))

Sper să ne revedem, cu bine, la gala SuperBlog din decembrie şi, până atunci, sper să ne mai întânim…
Cu drag,
pentru (Spring) SuperBlog! 


© Adelina Anca F.    

PS - Primul meu blog a fost: https://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/, insa dintr-o greseala l-am pierdut. A trebuit sa refac blogul de la zero, insa nu am vrut sa pierd comentariile. Astfel incat, las, mai jos, comentariile scrise, exact asa cum au fost (le-am copiat cu metoda copy - paste):

16 gânduri despre “Despre (Spring) SuperBlog…cu drag!”

  6. EMIL: mai bloggerule, stie lumea ca "narcisismul tau e proverbial" si mai stie si de ce! :))PINKY: cum sa nu mentionez eu castigatoarea competitiei? Una peste alta, ai facut treaba buna! :)JOKER (sau Alex): eu iti multumesc! 🙂

    Apreciază

    EDITARERĂSPUNDE


By Adelina Anca F. at Niciun comentariu:
Labels: ,

sâmbătă, 29 martie 2014

O lecţie de viaţă

 Este dimineaţă. Soarele îmi bate în geam cu razele-i dătătoare de fericire. „Astăzi este o zi importantă!” – îmi spun, în gând.

Înainte să plec mai repet, încă o dată, discursul. Emoţiile mă copleşesc…”oare cum voi spune acest discurs, fără ca emoţiile să îşi pună amprenta asupra calităţii acestuia?„
Îmi adun toate forţele, iau cu mine speranţa, optimismul, încrederea şi plec spre unul dintre partenerii media ai competiţiei SuperBlog – RadioLynx – unde voi vorbi despre animalele  abandonate, în cadrul emisiunii „Lume Bună„, realizată de Steliana Moraru. 
Ajunsă la RadioLynx, trag aer în piept parcă pentru a atrage spre mine toate energiile pozitive şi mă întâlnesc cu Steliana Moraru, gazda emisiunii „Lume bună” şi cu unul dintre bloggerii parteneri – www.nebuloasa.info. În emisiune am fost invitate amândouă, pentru a încerca să schimbăm opinia oamenilor în legătură cu animalele. Am fost foarte fericită atunci când am făcut cunştinţă cu omul din spatele blogului http://www.nebuloasa.info, mai ales că amândouă încercăm să luptăm pentru aceeaşi cauză. După câteva minute în care toate trei am făcut cunoştinţă şi am discutat, pentru a mai scăpa de emoţii, ne pregătim pentru a intra în direct…3…2…1…”am intrat deja în direct?!” – mă întreb, neajutorată, îm gând…am mari emoţii! După un scurt dialog cu Steliana Moraru, vine timpul ca eu să îmi ţin discursul despre animalele abandonate: „Se spune că, atunci când ai grijă de un om, acesta nu îţi va fi, întotdeauna, recunoscător. Chiar mai rău, la un moment dat, îţi poate face necazuri. Atunci

Sursa poza: arhiva proprie

Când, însă, ai grijă de un animal, acesta se va reîntoarce la tine întotdeauna, va sta lângă tine atunci când îţi va fi greu, îţi va alina durerile sufleteşti şi îţi va mângâia lacrimile. Oamenii sunt învăţaţi să considere că animalele sunt forme inferioare de viaţă; plecând de la această premisă, oamenii se poartă foarte urât cu animalele, le abandonează, le înfometează, le lovesc, le chinuie. Aşa ne dovedim noi falsa „superioritate”? Noi, oamenii, NU suntem superiori nici animalelor, nici plantelor! Noi toţi – oameni, animale, păsări, plante, pământ – ar trebui să trăim într-o armonie perfectă şi ar trebui să ne dăm seama că noi, oamenii, nu putem trăi fără aer, fără copaci şi plante, fără animale; însă ele fără noi, oamenii, pot trăi liniştite! Nu am înţeles niciodată de ce oamenii simt nevoia să chinuie animalele. Mulţi dintre voi veţi spune că animalele ce trăiesc pe stradă muşcă oamenii. Însă v-aţi gândit că aceste animale au fost cele mai chinuite chiar de oameni? Animalele nu fac decât să se apere, să îşi apere puii şi mâncarea puţină de care au nevoie pentru a supravieţui. Îmi doresc ca fiecare dintre oamenii care au ascultat acest discurs să ajute animalele străzii atunci când trec pe lângă ele, să nu le mai chinuie şă să înveţe să devină empatici. Oare voi, dacă aţi fi în  locul acestor animale ale străzii, cum aţi reacţiona? Ce aţi face ca să supravieţuiţi, într-o lume în care există oameni care vă bat, vă chinuie şi vă înfometează?„

Sursa poza: arhiva proprie

După ce am terminat discursul, am fost foarte fericită observând că am reuşit să îmi îndeplinesc şi această dorinţă. 

M-au încântat nespus de mult reacţiile pozitive ale ascultătorilor, care au spus că vor încerca să îşi schimbe atitudinea faţă de animale. 
La doar câteva zile de la discursul meu, partenerul media al competiţiei SuperBlog – Comunicate de presă – m-a contactat pentru a mă întreba dacă sunt de acord să posteze discursul meu, sub formă de articol, pe site. Binînţeles că am fost foarte fericită auzind această propunere şi le-am trimis articolul aferent discursului.
După această minunată întâmplare, m-am hotărât să scriu, săptămânal, câte un articol despre animalele şi oamenii mai puţini norocoşi, pentru a încerca să lupt cu mentalităţile greşite şi să le scimb cât pot de mult pentru că o lume cu mentalitate sănătoasă este o lume frumoasă!


  • Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014.
© Adelina Anca F.         


PS - Primul meu blog a fost: https://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/, insa dintr-o greseala l-am pierdut. A trebuit sa refac blogul de la zero, insa nu am vrut sa pierd comentariile. Astfel incat, las, mai jos, comentariile scrise, exact asa cum au fost (le-am copiat cu metoda copy - paste):

5 gânduri despre “O lecţie de viaţă”

  1. Felicitari pentru aparitie! E greu sa nu ai emotii. Eu dupa cateva aparitii la tv inca tremur in fata camerei cel putin pe inceputul transmisiunii. Cel putin Direct-ul e foarte greu de gestionat! Felicitari pentru crezul tau, dar sper sa nu fie dus la extrem asa cum am mai vazut ca se intampla cu reprezentanti ai unor ONG-uri de prin capitala.

    Apreciază

     3RD APRILIE 2014 LA 4:08 PM EDITARERĂSPUNDE
By Adelina Anca F. at Niciun comentariu:
Labels: , , , , , , ,

vineri, 28 martie 2014

Minunea din viaţa mea

 Acum aproximativ şase ani mă pregăteam pentru Bacalaureat şi…mă pregăteam pentru momentul în care voi deveni naşa celei mai scumpe fetiţe! Îmi amintesc că a fost o perioadă foarte stresantă pentru mine, deoarece a trebuie să învăţ foarte mult pentru Bacalaureat şi a trebuit să mă pregătesc şi pentru acest botez, de care eram foarte entuziasmată. Îmi dorisem de ceva timp să botez o fetiţă şi, iată, visul se creiona sub ochii mei, prinzând aripi către propria-mi lume reală.

De cum am aflat că voi boteza o minune de copil, m-am documentat şi am cumpărat tot ceea ce a trebuit pentru a o boteza pe micuţa Adelina Mihaela.

Sursa poza: arhiva proprie

Vrei sa citesti mai mult? :)
By Adelina Anca F. at Niciun comentariu:
Labels: , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)

CELE MAI CITITE POSTARI: