Ştii, îmi e dor! Dor de ceea ce atunci era normal. Îmi vreau prietenii aroape, din nou. Te vreau pe tine, dragul meu, alături. Vreau ca animalele iubite să mă aştepte, seara, acasă. Cu ochiişorii sclipitori. Cu fericire. Cu joacă. Cu iubire.
DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII"
DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII" - In curand! :)
Se afișează postările cu eticheta imbratisare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta imbratisare. Afișați toate postările
joi, 28 aprilie 2016
Îmbrăţişare
Îmi e dor de momente. De amintiri. De mângâieri.
Închid ochii. Mă îmbrăţişez. „Dacă nu eu, atunci cine îmi poate alina acest dor?”
Dorul de îmbrăţişare doare. Doare mai ales când ştii că eşti departe de cei dragi. Doare şi atât. Apoi trece. Sau...te păcăleşti doar că a trecut?!
duminică, 27 octombrie 2013
Valori omenesti
Cândva, cineva mi-a spus că “dacă nu ai card super eşti nimeni oriunde”. Mi-a spus asta, nu din răutate, ci pentru că aşa se simţea într-o lume în care oamenii par să caute numai bani, faimă, lux…mi-a spus asta, pentru că ştia că nu este corect ceea ce se întâmplă…
Nu eşti “nimeni” doar pentru că nu ai bani, doar pentru că nu arăţi aşa cum cere societatea, sau pentru că nu ai un serviciu “la birou”, sau o casă luxoasă…
Esti nimeni daca nu ai bunătate, milă, dorinţa de a ajuta; eşti nimeni dacă nu zâmbeşti, dacă nu ai iubire de oferit, dacă nu îmbrăţişezi; eşti nimeni dacă nu ai dorinţa de a asculta problemele celui de lângă tine! Dacă nu ai aceste virtuţi eşti, într-adevăr, NIMENI!
Oamenii au nevoie acum, mai mult ca oricând, să redescopere VALORILE ce creionează caracterul unui adevărat OM!
Oamenii au nevoie acum, mai mult ca oricând, să redescopere VALORILE ce creionează caracterul unui adevărat OM!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
CELE MAI CITITE POSTARI:
-
Deşi mă simt obosită - ochii mi se lasă îngreunaţi şi, sub puterea nopţii, sufletu-mi joacă. Îmi joacă şi râde. Cântă şi descântă. Îl simt...
-
Iubesc marea! ADOR marea. Îmi doresc ca în fiecare dimineaţă să admir răsăritul şi să vorbesc cu marea…să îi spun speranţele mele, fericir...
-
Dimineaţă. Stau, la fereastră, privind răsăritul. Îmi beau, liniştită, cafeaua şi visez…îmi las pivirea pierdută în zare, pe un nor alb şi...
