Spune-mi cum tratezi animalele ca să-ţi spun cine eşti!

 Iubesc animalele! De când sunt mică am avut, lângă mine, pisici şi câini. Am fost învăţată să mă port frumos cu animalele, să le tratez ca pe membrii ai familiei, să le iubesc. Pentru că sunt suflete, ca şi noi. Pentru că, de multe ori, ele ştiu cum să ne liniştească, ele ştiu cum să ne iubească şi cum să ne apere. Animalele sunt pansament pentru sufletul fiecărui om şi ne rămân cele mai loiale prietene. Dacă îi dai unui animal un cămin, mâncare şi iubire, vei primi înmiit mai mult!

Pentru că iubesc animalele, încerc, atât cât pot, că le ajut şi pe cele care trăiesc pe stardă. Le cumpăr mâncare, le dau apă curată, le mângâi şi petrec puţin timp cu ele. Admir oamenii care îmi urmează exemplul. Nu pot suporta, însă, oamenii care bat animalele şi care le tratează urât!

Sursă poză: http://www.gandul.info

Prieteni virtuali? O viaţă reală, te rog!

 Era un timp în care foarte puţini oameni aveau acces la calculatoare şi la internet. Era un timp în care copiii se jucau afară, formând echipe şi, de ce nu, mici comunităţi. Comunităţi în care copiii îşi alegeau membrii după pasiuni. Comunităţi ce, o dată formate, închegau prietenii, aduceau zâmbete, ajutau copiii să socializeze mai mult. Şi mai mult. Din ce în ce mai mult. Era un timp în care, atunci când spuneai „comunitate” te gândeai, automat, la oameni, discuţii faţă în faţă, asemănare, dorinţa de a realiza noi prietenii. Era un timp în care, aunci când spuneai „socializare„, spuneai, automat, discuţie, între două sau mai multe persoane, faţă în faţă!

Sursa: Poza imi apartine 
©Adelina Anca F.