DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII"

DE AICI POTI COMANDA CARTEA "FURTUNA DE EMOTII" - In curand! :)

duminică, 27 aprilie 2014

Povestea unei flori

 Astăzi vă voi povesti o întâmplare reală din viaţa mea; o întâmplare prin care, sper, voi schimba mentalităţi şi că voi trage un semnal de alarmă…

Sursa: Poza imi apartine 
©Adelina Anca F.


Acum câteva luni, îmi amintesc că, atunci când am intrat în bloc, am găsit nişte petale galbene rupte şi aruncate pe jos…m-a întristat priveliştea şi, imediat, privirea mi-a fugit spre micul coş de gunoi din blocul în care locuiesc…am văzut restul de floricică din care au fost rupte petalele…
Nu înţeleg şi pace! Nu înţeleg de ce oamenii trebuie să facă asemenea lucruri! De ce o floare atât de frumoasă, care îţi redă buna dispoziţie, îţi redă optimismul, a trebuit să fie aruncată la gunoi, după ce i s-au rupt petalele, doar ca sa fie aruncate?
Fără să stau pe gânduri, am luat minunăţia de floare şi am pus-o într-un borcan cu apă. Floricia, pe care am denumit-o Gălbi, mi-a înseninat fiecare clipă! M-am ataşat de ea foarte mult, motiv pentru care i-am pus şi un nume. 🙂
Ca prin minune, Gălbi a trăit aproape o lună. În fiecare dimineaţă, atunci când mă trezeam, îmi plăcea să îi schimb apa, să îi vorbesc şi să o mângâi. Cred că a simţit cât de mult ţineam la ea, de aceea a şi trăit atât de mult!

La doar câteva zile după ce am luat-o, am observat că îi apăruseră, peste tot, nişte gâze mici, care semânau cu nişte puricei. Apăruseră, pur şi simplu, peste noapte. M-am speriat atunci şi am întrebat în stânga şi-n dreapta cum o pot face bine. Toţi îmi spuneau să o arunc la gunoi, însă eu nici nu am vrut să aud! Am ales să o mut, pentru câteva zile, pe balcon şi i-am dat cu o soluţie specială, pe care mi-a recomandat-o cineva. Recunosc că am avut mari emoţii în cele două nopţi în care a stat pe balcon, pentru că era destul de frig. Dimineaţa mă uitam la ea, o dădeam cu acea soluţie, îi vorbeam, o băgam sub jet de apă (pentru a omorî acele insecte) şi…aşteptam să se facă bine.

Sursa: Poza imi apartine 
©Adelina Anca F.

După doar trei sau patru zile, Gălbi şi-a revenit, insectele au dispărut şi, de atunci, a mai trăit încă vreo trei săptămâni.
Mă gândesc acum: dacă o aruncam la gunoi, aşa cum mi s-a spus, ce rezolvam? Scăpam de încă o „povară” din viaţa mea? Eu am preferat să NU!
După ce s-a ofilit, m-am tot gândit dacă să o arunc sau nu…şi nu, nu am putut! Nu ştiu de ce, dar nu am putut…!
Aşadar, am ales să o păstrez în cameră, cât se va mai putea…

Am observat, de-a lungul timpului, că oamenii au tendinţa de a se debarasa de orice le îngreunează viaţa. Chiar dacă acel „orice” este un suflet nevinovat, ce nu (mai) poate trăi fără îngrijire specială; îngrijire ce presupune un efort mai mare sau mai mic din partea omului care ar trebui să se îngrijească de acel suflet.

Fiecare suflet care se naşte, creşte şi moare, are dreptul la viaţa ce i-a fost dăruită, iar noi NU AVEM DREPTUL să chinuim şi/sau să omorâmDin contră, noi avem OBLIGAŢIA de a proteja, de a ajuta şi de a susţine!

Sursa poza: Google Images


© Adelina Anca F. 

PS - Primul meu blog a fost: https://lifeandsoulofficialpage.blogspot.com/, insa dintr-o greseala l-am pierdut. A trebuit sa refac blogul de la zero, insa nu am vrut sa pierd comentariile. Astfel incat, las, mai jos, comentariile scrise, exact asa cum au fost (le-am copiat cu metoda copy - paste):

2 gânduri despre “Povestea unei flori

Niciun comentariu:

CELE MAI CITITE POSTARI: