Nici nu ştiu cum a trecut ziua. Obosită, ajung acasă şi îmi fac o cafea. Mă aşez în pat şi, absorbită fiind de mirosul minunatei licori, încep, uşor uşor, să îmi simt pleoapele din ce în ce mai grele. Ceva mă îndeamnă să beau, o dată, din cafea. Mâinile însă…stau nemişcate. Ochii privesc, fascinaţi, valsul pe care aburii cafelei îl dansează. Pleoapele mi se închid. Îmi duc, instinctiv, cafeaua în dreptul inimii. O căldură plăcută îmi înveleşte întreg trupul. Mă simt din ce în ce mai uşoară…simt că plutesc şi, deodată, mă trezesc…
Cartea "Furtună de Emoţii – Poveşti ce Ating Sufletul", este cartea mea de debut. Scriu cu drag, colecţionez gânduri adunate din viaţă şi le transform în texte pentru sufletul oamenilor. Îmi doresc să aduc, prin gândurile mele, povești cu tâlc. Iubire. Aripi de visare.
CELE MAI CITITE POSTARI:
-
Înainte de a citi articolul, te invit să vezi videoclipul de mai jos (accesând link-ul de mai jos) . Pe baza acestui videocilp am scris art... -
Se spune că cei patru ani pe care îi petrecem învăţând la liceu sunt cei mai frumoşi. Într-adevăr, în liceu am avut ocazia să realizez o c... -
În casă nu mai este aceeași fericire. Singura mare bucurie este c ă Felix al meu trăiește. Sau, mai bine spus, se lupt ă ca să trăiască!...